joi, 4 septembrie 2014

Cum ne păcăleşte programa de mate copiii

Imaginaţi-vă că sunteţi la un curs de pictură. Sunteţi învăţaţi cum să pictaţi o grădină, un peisaj de vară sau o casă, dar nu vi se arată capodoperele marilor artişti ai lumii sau, mai mult, nici măcar nu vi se spune că astfel de super-creaţii există.În cele din urmă, desigur, veţi ajunge la întrebarea "De ce sunt la cursul ăsta de pictură???".

Sună destul de bizar, dar trebuie să fiţi de acord că la noi, matematica se învaţă cam în modul descris mai sus. Foarte rar ni se arată marile descoperiri ale matematicii în decursul istoriei sale. Suntem învăţaţi despre axiome, leme, teoreme, ecuaţii şi demonstraţii. Dar acestea sunt doar lucruri elementare pentru matematică, nu descriu frumuseţea ei ci doar vorbesc despre fundaţie.

Dacă vrem să acordăm o şansă elevilor să aibă ocazia de a trăi înţelegând tot ceea ce îi înconjoară, trebuie să îi facem să înţeleagă încă de la început că matematică nu se referă doar la numere şi ecuaţii, ci la iniţierea şi manipularea de concepte şi idei.

Exemple sunt multe, foarte multe. Putem vorbi despre simetrii şi grupuri de simetrii (care pot fi înţelese foarte clar prin a învăţa cum se rezolvă cubul lui Rubik) ca motorul descoperirii, la început teoretice şi apoi dovedite experimental, a bosonului lui Higgs. Sau despre geometria Riemanniană, care o depăşeşte cu mult pe cea Euclidiană şi care, printre altele, i-a permis lui Einstein să deducă faptul că spaţiul nu este liniar, ci curbat. Totodată, putem ţine prelegeri de ore despre aritmetica acelor de ceasornic, care permit, prin adăugarea spre exemplu a cifrei 8 orei 10:00am să nu se ajungă la ora 18:00, ci de fapt la ora 6, toate fiind bazele dezvoltările teoriilor criptografiei.

Trebuie să îi facem să înţeleagă pe elevi că noi ne deosebim de animale prin puterea noastră de abstractizare. Abstractizarea este cea care ne-a făcut să trecem de la neruşinatul troc la bani, ca monedă de schimb (să nu mai vorbim că acum banii sunt ultra-abstractizaţi ca să zicem aşa, în sensul că se reduc la o bucată de plastic şi, în curând, la o simplă linie de cod ce va descrie un bitcoin). Abstractizarea ne înconjoară şi ce limbaj poate să definească şi să ilumineze mai bine un concept abstract decât matematica.

Pentru ca viitoarele generaţii dar şi cea a copiilor noştri să poată înţelege lumea în care trăiesc trebuie să fie capabili să abstractizeze, să gândească, conceptual şi să stăpânească logica în sensul capacităţii de a demonstra, de a utiliza demonstraţia ca formă de protest, după cum spunea Pitagora.

Pe copii îi poţi face uşor să înţeleagă concepte precum teoria simetriilor cu un cub Rubik, sau spaţiile Riemanniene prin utilizarea unui simplu zar. Dar, profesorii de matematică sunt închistaţi în propria programă şi refuză, măcar pentru o clipă, să iasă din pădurea deasă, şi să atragă elevii spre matematică altfel, prin utilizarea de concepte simple pentru a explica idei complicate.

Dacă măcar 10% din timpul dedicat orelor de curs ar fi alocat explicării modului de a trece de la abstract la concret, matematica ar fi mult mai populară şi de aici altele precum fizica, chimia, economia etc..

Până una alta, profii noştrii de mate vor elabora manuale digitale cu iz analogic. Am zis!

cub-rubik

sursa foto

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Aici îţi poţi manifesta opinia prin comentariul tău. Păstrează limita bunului simţ şi nu te avânta în critici în afara subiectului. Am tendinţe necontrolate de a şterge comentariile neadecvate.

Adaugă